Ce este minatul de criptomonede și mai este posibil astăzi?

07.11.2025, 12:15

Ce este minatul de criptomonede și mai este posibil astăzi?

Minatul crypto: vis sau monopol corporatist? De la Bitcoin minat pe PC, la fermele ASIC și trecerea Ethereum la PoS, îți spunem toată povestea. Află de ce e greu să minezi azi, cum te ajută staking-ul și ce se ascunde în spatele entuziasmului Pi Network.

Imaginează-ți că ești în anul 2009. Îți pornești computerul de acasă și rulezi un software simplu. Câteva ore mai târziu, ai câștigat 50 de Bitcoini.

Aceasta nu era o fantezie, ci realitatea zilnică pentru pionierii care au declanșat "goana după aurul digital". Pe atunci, minatul de criptomonede era un hobby accesibil oricui era curios să înțeleagă acest concept.

Astăzi, imaginea este drastic diferită. Minatul a devenit o industrie de miliarde de dolari, dominată de ferme gigantice situate lângă centrale hidroelectrice, care practic i-au scos pe "utilizatorii obișnuiți" din joc.

Dar este aceasta întreaga poveste?

Acest articol te va purta printr-o călătorie în istoria minatului crypto – de la începuturile Bitcoin, prin crizele energetice și evoluția tehnologică, până la punctul major de cotitură (Ethereum) și proiecte controversate precum Pi Network.

Cel mai important, îți vom da un răspuns onest la întrebarea cheie: Minatul de criptomonede mai este posibil și profitabil astăzi?

Goana după aurul digital: cum a început totul

Baza criptomonedelor stă în conceptul de descentralizare — un sistem care nu necesită bănci sau guverne. Pentru ca un astfel de sistem să funcționeze, trebuie să existe o modalitate de a valida tranzacțiile și de a preveni frauda. Aici intervine minatul.

Nașterea Bitcoin și Proof-of-Work (PoW)

În 2008, sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, a fost introdus Bitcoin, împreună cu mecanismul său fundamental de consens: Proof-of-Work (dovada muncii).

PoW este o soluție ingenioasă la problema "cheltuirii duble" (double-spending) și funcționează astfel:

  • Problema matematică: Minerii (computerele) se întrec în rezolvarea unui puzzle criptografic complex (găsirea unui hash specific).
  • Costul energetic: Rezolvarea acestuia necesită putere de calcul și electricitate enorme — aceasta este "munca" care este dovedită.
  • Recompensa: Primul miner care sparge puzzle-ul adaugă un nou "bloc" de tranzacții la blockchain și este recompensat cu Bitcoini noi (recompensa de bloc) și taxe de tranzacție.

În primii ani, acest lucru era accesibil oricui. Un simplu CPU (procesor) era suficient, deoarece dificultatea minatului era incredibil de mică.

Evoluția hardware: De la GPU la ASIC

Pe măsură ce popularitatea Bitcoin a crescut, la fel a crescut și dificultatea problemelor matematice. Oamenii și-au dat repede seama că plăcile grafice (GPU) erau mult mai eficiente în calculele paralele decât procesoarele standard.

Era GPU: Aceasta a fost perioada în care mii de entuziaști au început să-și umple camerele cu plăci grafice (NVIDIA, AMD) pentru a mina Bitcoin și, ulterior, altcoins precum Ethereum.

Apariția ASIC (din 2013 încoace): Application-Specific Integrated Circuits (Circuite integrate specifice aplicației). Minerele ASIC sunt mașini specializate create exclusiv pentru o singură sarcină: minatul Bitcoin. Puterea lor este de neegalat de orice GPU. Odată cu debutul lor, minatul individual de Bitcoin folosind un GPU a devenit practic imposibil și neprofitabil.

Imagine din interiorul unei ferme de minat ASIC, arătând un angajat efectuând mentenanța pe rândurile de echipamente de mare putere.
Așa arată astăzi "fermele" de minat ASIC (sursă: agnormark - stock.adobe.com)

Punctul de cumpănă: De la mineri la stakeri (PoW vs. PoS)

Pe lângă ASIC-uri, cea mai mare problemă a minatului PoW a devenit consumul său masiv de energie. Rețeaua Bitcoin a început să consume mai multă electricitate decât unele țări întregi.

Această controversă a alimentat crearea unui nou mecanism de consens care, în cele din urmă, a câștigat dominația — Proof-of-Stake (PoS) sau dovada mizei.

Proof-of-Stake (PoS) – Investiția înlocuiește minatul

  • Ce este PoS? PoS nu se bazează pe puterea de calcul (energie), ci pe o miză economică (stake). În loc să se întreacă în rezolvarea unui puzzle, utilizatorii care doresc să valideze tranzacțiile trebuie să blocheze (stake-uiască) o anumită cantitate din criptomonedă.
  • Rolul Validatorului: Rețeaua selectează aleatoriu validatori (utilizatori care și-au staked monedele) pentru a crea un nou bloc. Dacă un validator încalcă regulile, poate fi penalizat pierzând miza (slashing).
  • Avantaje: PoS este incomparabil mai eficient energetic (consumă cu până la 99% mai puțină energie decât PoW), este mai rapid și are o barieră de intrare mai mică (nu necesită hardware scump).

"The Merge" Ethereum și sfârșitul erei GPU

Un moment crucial în istoria minatului a avut loc în septembrie 2022. Ethereum (ETH), a doua cea mai mare criptomonedă și principala țintă pentru minerii GPU la nivel global, și-a schimbat mecanismul de la PoW la PoS — un eveniment cunoscut sub numele de The Merge.

Această mișcare a oprit efectiv minatului GPU de Ethereum peste noapte.

Mii de GPU-uri au inundat piața, iar minerii s-au reorientat către altcoins PoW mai mici și rămase (cum ar fi Ravencoin, Ergo și altele), dar marjele de profit nu erau nici pe departe la nivelul oferit de ETH.

Cum arată minatul cripto astăzi?

După The Merge și în lumina crizei energetice globale și a inflației, minatul de criptomonede a devenit extrem de dificil.

Minatul Bitcoin

Dacă te întrebi despre minatul Bitcoin, acesta este posibil exclusiv cu cele mai noi și mai scumpe mașini ASIC.

Minatul individual acasă este practic neprofitabil. Costul energiei electrice necesare pentru minatul casnic este rareori acoperit de recompensă.

Piața este dominată de corporații care construiesc ferme masive în regiuni cu cea mai ieftină electricitate (de exemplu, Islanda, părți din SUA cu surplus de energie hidroelectrică) și au contracte speciale.

Pe scurt, pentru utilizatorul obișnuit, minatul Bitcoin este un capitol închis.

Minatul altcoin

Minatul altcoin cu GPU încă există, dar este riscant și greu de numit profitabil. Multe dintre altcoins PoW rămase au o capitalizare de piață mică, ceea ce înseamnă volatilitate ridicată a prețurilor.

A investi în hardware scump pentru a mina altcoins al căror preț poate scădea oricând este o mare loterie.

Pentru majoritatea oamenilor, este mult mai profitabil să cumpere și să stake-uiască criptomonede PoS (cum ar fi Ethereum, Solana, Cardano) și să câștige recompense pentru validare, decât să încerce să câștige cursa PoW.

Criptomoneda Pi și "minatul" mobil

În timp ce lumea minatului Bitcoin necesita mii de dolari în hardware ASIC, pandemia globală care a început în martie 2020 a închis oamenii în case.

Plictiseala absolută, incertitudinea și căutarea unui venit pasiv au creat furtuna perfectă pentru ascensiunea unor proiecte precum Pi Network.

Ce este mai exact Pi Network?

Moneda Pi a fost lansată cu ambiția de a deveni cea mai accesibilă criptomonedă din lume. A atras milioane de utilizatori cu o aplicație simplă care "minează" tokenuri apăsând un buton o dată pe zi.

Pi nu folosește PoW. Telefonul tău nu rezolvă sarcini complexe și nu consumă bateria. Câștigi tokenuri Pi confirmând că nu ești un bot și extinzând rețeaua (invitând utilizatori noi). Acesta este, în esență, un mecanism de distribuție de tokenuri și de construire a unei baze masive de utilizatori, nu un minat real.

  • Accesibilitate și risc zero: În perioade de incertitudine economică, Pi promitea tokenuri "gratuite" fără investiții sau riscuri. Tot ce trebuia făcut era să apeși un buton o dată pe zi. Oamenii căutau o modalitate de a câștiga bani din confortul casei.
  • Model de marketing viral (recomandări): Pi a fost conceput în mod intenționat să crească pe baza recomandărilor (referrali). Minerii erau recompensați cu o viteză de "minat" mai mare dacă invitau prieteni și familie. Oamenii blocați acasă au început să partajeze masiv coduri, făcând proiectul extrem de viral.
  • FOMO (Fear of missing out): Reducerea constantă a ratei de "minat" pe măsură ce rețeaua creștea încuraja noii utilizatori să se alăture cât mai repede, creând sentimentul că vor pierde bogăția digitală gratuită înainte ca proiectul să ajungă pe bursă.
  • Promisiunea unei "crypto noi pentru oamenii obișnuiți": Pi s-a poziționat ca o antiteză a rețelelor Bitcoin și Ethereum, costisitoare și consumatoare de energie, atrăgând milioane de începători care doreau să se simtă ca niște pionieri fără a avea cunoștințe tehnice sau capital.

Care este statutul actual al Pi Network?

Deși proiectul a acumulat o bază masivă de utilizatori, a rămas ani de zile în faza de mainnet închis (Enclosed Mainnet), ceea ce însemna că nu exista posibilitatea de a tranzacționa pe bursele mari.

În 2025, Pi Network și-a lansat oficial mainnetul deschis (Open Mainnet). Deși a fost un moment cheie, prețul inițial de piață al tokenului este extrem de scăzut și volatil (oscilând adesea în jurul valorii de $0.20 – $0.40).

Pi a permis distribuția mobilă, dar nu a reînviat minatul clasic.

Este profitabil? Rămâne de văzut, dar pentru moment este mult în urma criptomonedelor cu valoare de piață dovedită.

Minatul clasica mai este posibil astăzi?

Să revenim la întrebarea cheie: Minatul de criptomonede mai este posibil astăzi?

Răspunsul este DA, dar pentru marea majoritate a oamenilor, minatul a fost înlocuit de investiții.

Bitcoin PoW (ASIC): Posibil doar pentru jucătorii industriali cu acces la energie foarte ieftină și capital pentru mașini scumpe. Pentru noi, acasă: NU.

Altcoin PoW (GPU): Tehnic posibil, dar adesea neprofitabil din cauza prețurilor scăzute ale altcoins PoW rămase și a costurilor ridicate ale energiei electrice.

Proof-of-Stake (staking): Acesta este echivalentul modern al minatului. În loc să cumperi hardware, cumperi criptomoneda și o "blochezi" pentru a primi recompense. Este eficient din punct de vedere energetic, accesibil tuturor și este de departe cea mai practică cale de a obține recompense pentru crearea de blocuri în lumea crypto de astăzi.