Clarity Act și MiCA: două maluri ale Atlanticului, două abordări ale reglementării

MiCA: o singură licență pentru întreaga piață

Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (Markets in Crypto-Assets Regulation, MiCA) reprezintă primul cadru de reglementare cuprinzător la nivelul întregii Uniuni Europene, al cărui scop este standardizarea activității legate de criptoactive la nivelul întregului Spațiu Economic European (SEE).

MiCA acoperă trei categorii principale de criptoactive: tokenurile raportate la active (asset-referenced tokens), tokenurile de monedă electronică (e-money tokens) și celelalte criptoactive care nu se încadrează în primele două categorii.

Regulamentul impune cerințe stricte emitenților de stablecoin, inclusiv privind rezervele, transparența și limitările dobânzilor care pot fi plătite clienților.

Furnizorii de servicii trebuie să îndeplinească cerințe de adecvare a capitalului, standarde de securitate pentru custodia activelor, precum și proceduri de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT).

Ceea ce face ca MiCA să fie deosebit de semnificativă este faptul că incertitudinea de reglementare, o problemă persistentă de multă vreme a pieței europene, este acum, în mare măsură, rezolvată.

Companiile știu exact care sunt regulile, ce autorități supraveghează ce segmente ale pieței și cum se poate obține o licență.

Clarity Act: jurisdicție divizată și un proces îndelungat

Situația din SUA arată complet diferit. Digital Asset Market Clarity Act (cunoscut mai bine sub numele de Clarity Act) a fost adoptat de Camera Reprezentanților în iulie 2025 cu o majoritate bipartizană convingătoare, însă legea a rămas blocată în Senat de atunci.

Comisia bancară a Senatului a aprobat propria versiune a legii la 14 mai 2026, cu un vot de 15 la 9, însă adoptarea finală necesită 60 de voturi în Senat pentru a depăși obstrucția procedurală (filibuster), un prag pe care majoritatea republicană de 53 de locuri nu îl poate asigura singură.

Până la mijlocul lunii iulie 2026, legea rămâne pe calendarul Senatului fără un vot programat, în timp ce trei dispute interconectate, inclusiv problema plății randamentelor pentru stablecoin și tratamentul finanțelor descentralizate (DeFi), blochează sprijinul necesar din partea senatorilor democrați.

Analiștii avertizează că ratarea vacanței de august a Senatului ar putea pune serios în pericol șansele legii pentru anul 2026.

Spre deosebire de MiCA, care instituie un cadru unic, Clarity Act abordează o problemă oarecum diferită: delimitarea jurisdicției între două agenții deja existente, Securities and Exchange Commission (SEC) și Commodity Futures Trading Commission (CFTC).

Legea prevede ca CFTC să obțină o jurisdicție aproape exclusivă asupra "mărfurilor digitale" (digital commodities) și a piețelor spot ale acestora, în timp ce SEC păstrează supravegherea activelor clasificate drept contracte de investiții.

Principalele diferențe de abordare

Structura de supraveghere

• MiCA introduce un cadru european nou, unificat, cu categorii de active clar definite.
• Clarity Act încearcă să repartizeze jurisdicția între două agenții deja existente, cu un istoric îndelungat de rivalitate reciprocă, ceea ce creează riscul unor "zone gri" și al unor viitoare dispute de interpretare.

Ritmul implementării

• MiCA este deja în vigoare, cu termene clare și perioade de tranziție.
• Clarity Act continuă să parcurgă procesul legislativ, iar versiunea sa finală, precum și data intrării în vigoare, rămân incerte.

Abordarea privind stablecoin

• Ambele cadre acordă o atenție specială stablecoin, însă în moduri diferite. MiCA reglementează tokenurile de monedă electronică prin cerințe stricte privind rezervele și emitenții.
• În SUA, dezbaterea se complică suplimentar prin întrebarea dacă emitenții de stablecoin (sau terți afiliați) pot plăti randamente clienților; industria bancară se opune ferm acestei posibilități, de teama unei fugi a depozitelor.

Unitatea pieței

• "Pașaportul" în cadrul SEE înseamnă că o companie autorizată într-un stat membru poate opera imediat pe o piață de peste 450 de milioane de consumatori.
• Sistemul american, chiar și după adoptarea Clarity Act, va continua să implice o suprapunere a normelor federale și statale, inclusiv legile statale deja existente privind transmițătorii de fonduri.

Prețul (in)certitudinii de reglementare

Certitudinea de reglementare a pieței europene reprezintă un avantaj competitiv. Clienții știu că o platformă este supravegheată, adecvat capitalizată și conformă cu reguli clare de protecție a consumatorilor.

Este interesant că însuși Clarity Act, potrivit declarațiilor autorilor săi, urmărește în mod explicit alinierea la standarde precum MiCA, pentru ca firmele americane să rămână competitive la nivel global, ceea ce confirmă indirect faptul că modelul european a devenit un fel de reper urmat și de alți reglementatori.

În Uniunea Europeană, regulile jocului sunt cunoscute. În Statele Unite, piața așteaptă în continuare o decizie finală care ar trebui să reducă practica actuală a "reglementării prin aplicare" (regulation by enforcement), în care regulile deveneau adesea clare abia după litigii în instanță.

Două căi, un singur obiectiv

MiCA și Clarity Act reprezintă două căi diferite către același obiectiv: claritatea de reglementare pentru piața criptomonedelor.

Uniunea Europeană a ales calea unei reglementări cuprinzătoare, definite din timp, cu o piață unică drept recompensă pentru conformitate.

Statele Unite încearcă să obțină un rezultat similar prin delimitarea jurisdicției agențiilor existente, însă acest proces s-a dovedit mai lent și mai complex din punct de vedere politic decât se aștepta mulți.